Splint

Splintul DIN 94 este format dintr-o bucată de sârmă cu secțiune semicirculară, îndoită la jumătate pentru a forma un ochi (buclă) la un capăt. Montajul se realizează prin introducerea picioarelor drepte ale splintului prin gaura transversală a unui bolț sau ax (ori prin fantele unei piulițe castelate). După introducere, cele două capete libere se îndoaie în direcții opuse (în jurul axului sau peste piuliță), blocând piesa complet împotriva ieșirii accidentale.

În ingineria mecanică și normele de siguranță auto sau industriale, splinturile clasice DIN 94 sunt considerate consumabile de unică folosință. Prin îndoirea capetelor la montaj și îndreptarea lor ulterioară la demontare, structura metalului obosește și își pierde rezistența, apărând riscul de fisurare sau rupere la o a doua utilizare. Pentru aplicații care necesită demontări frecvente și piese reutilizabile, se recomandă utilizarea splinturilor elastice (agrafă cu arc).

Splinturile din Inox A2 sunt obligatorii în aplicațiile unde siguranța îmbinării nu trebuie afectată de coroziune. Sunt utilizate masiv în industria navală (bărci, ambarcațiuni), în construcția de utilaje din industria alimentară și farmaceutică, la sistemele de frânare exterioare ale vehiculelor sau în structuri metalice expuse permanent la intemperii. Inoxul garantează că piesa nu va rugini și nu se va rupe din cauza degradării chimice a materialului.